În sfârșit!

După lupte seculare, care au durat mai bine de trei ani, avem o formă agreată la nivel de Minister, pentru două acte normative – primul privind noile standarde de calitate pentru învățământul preuniversitar, cel de-al doilea referitor la actualizarea metodologiei de evaluare externa. Cele două proiecte de acte normative au intrat în ultima dezbatere publică prevăzută de lege (v. http://edu.ro/dezbatere-public%C4%83-privind-asigurarea-%C8%99i-evaluarea-calit%C4%83%C8%9Bii-%C3%AEn-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-preuniversitar-29) înainte de a fi propuse Guvernului spre aprobare. 

Schimbări semnificative (explicate, pe scurt, mai jos) sunt la nivelul standardelor. La metodologie, în afara unor clarificări privind anumite termene și simplificarea unor activități, principala noutate este renunțarea la depunerea de hârtii sau de documente în format electronic la ARACIP, întreg procesul de evaluare externă fiind, de acum, documentat on-line, pe platforma https://calitate.aracip.eu), sau la fața locului, în unitatea școlară evaluată. 

În spatele noilor standarde se află un proces mai lung de concepere, pilotare și revizuire, început în 2013, odată cu publicare calei de a doua Declarații de principii (v. http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/20409). Acest document propunea îmbogățirea conceptului de calitate a educației cu o serie de principii noi (alături de cele statuate, în 2005, la începutul activității ARACIP). 

Pe baza Declarației de principii menționată mai sus, a fost realizată, în 2014, o primă versiune a standardelor (care a fost publicată, în același an, și care poate fi consultată la http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/22204). La elaborarea standardelor au participat, în cadrul mai multor grupuri de lucru constituite în acest scop, profesori, directori, evaluatori externi ai ARACIP, universitari, cercetători de la Institutul de Științe ale Educației, specialiști în educația și formarea profesională și în politici europene. 

Această primă versiune de standarde a fost pilotată, în anul școlar 2014-2015, în peste 600 de unități (care, în același timp, au fost evaluate și pe baza standardelor în vigoare). Principalul rezultat al acestei pilotări este un Raport (v. http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/23825), care, pe lângă compararea nivelului de realizare pentru cele două categorii de standarde, trece în revistă și situația existentă, în privința evaluării calității educației, la nivel european. 

În 2016, pe baza concluziilor pilotării și a feedbackului obținut (de la diferite persoane și instituții, cărora le mulțumim, cu acest prilej), standardele au fost revizuite și transmise Ministerului Educației pentru avizare (proces care a dus, din nou, la modificări și completări, chiar dacă nu de esență), rezultatul final fiind cel supus, acum, dezbaterii publice. 

Menționăm că, pe parcursul ultimilor ani, elementele de noutate aduse de noile standarde au mai fost dezbătute și cu alte prilejuri, ”la pachet” cu alte teme de actualitate - de exemplu, în seria celor ”6 dezbateri ale ARACIP” (sinteza lor poate fi consultată pe site-ul ”Educația în dezbatere” - http://educatiaindezbatere.ro/wp-content/uploads/2015/10/Sinteza-Cinci-Dezbateri-ARACIP.pdf). 

Pe scurt, principalele noutăți aduse de noile standarde sunt:

• Orientarea, mai fermă decât până acum, pe rezultatele învățării: de la sloganul ”educație pentru toți”, am trecut prin ”educație pentru fiecare” și am ajuns la ”învățare pentru fiecare”.
• Ca urmare, includerea dimensiunii ”echității” în definirea calității, a fost un pas firesc înainte: ”învățare pentru fiecare” înseamnă o atenție deosebită acordată celor ”altfel”, care, tradițional au probleme legate de accesul la educație și în privința obținerii rezultatelor scontate ale învățării. Deci, o școală de calitate va trebui să asigure obținerea rezultatelor învățării (și progresul) nu numai la nivel de medie, ci și la nivelul participanților la educație din ”capetele” curbei lui Gauss, anume, în mod explicit, pentru cei care au dificultăți de învățare din cauze care țin de persoană (existența unor dizabilități, a tulburărilor specifice de învățare etc.), cauze economice și sociale (sărăcie, excluziune și/sau marginalizare etc.), educaționale (nivel redus de educație a familiei), culturale etc., dar și pentru participanții la educație talentați și capabili de performanțe înalte.
• Această preocupare explicită pentru toate categoriile de participanți la educație trebuie să fie vizibilă în întreaga viață școlară: de la documentele programatice, trecând prin dotare, pregătirea resursei umane și funcționarea curentă și terminând cu evaluarea rezultatelor obținute și cu modul în care este gândit procesul de îmbunătățire.
• Am acordat o atenție deosebită aspectelor legate de justiția și coeziunea socială (de exemplu, respectarea drepturilor copilului, echitatea de gen, educația interculturală, respingerea fermă a oricărei forme de rasism, discriminare și segregare pe criterii etnice, religioase, economice etc.) și celor care țin de dimensiunea europeană.
• Introducerea unor standarde (descriptori) privind ”bunăstarea copilului / a celui care învață” - acesta pentru că rezultatele învățării depind de starea de bine și, la rândul lor, rezultatele mai bune contribuie la amplificarea stării de bine. În fundamentarea acestei dimensiuni am folosit un studiu de sinteză realizat de UNICEF (http://www.unicef-irc.org/publications/pdf/iwp_2009_21.pdf).
• Favorizarea procesului de îmbunătățire a calității, a valorii adăugate, a progresului raportat la indicatorii fundamentali privind participarea școlară și rezultatele învățării.
• Orientarea mai accentuată pe integrarea școlii în comunitate, în primul rând prin implicarea mai puternică cu părinților și a elevilor în viața școlii și participarea acestora la decizie la nivelul școlii. Totodată, vor conta mai mult relațiile cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții și organizații de la nivelul comunității, inclusiv cu organizațiile nonguvernamentale care pot oferi servicii educaționale complementare. 

Având în vedere, pe de o parte, modificările minore la metodologie și, pe de altă parte, noutățile din standarde, propunem ca metodologia actualizată să intre în vigoare imediat după aprobare (acest lucru fiind în interesul tuturor părților implicate), iar noile standarde începând cu anul școlar 2018-2019, pentru ca unitățile școlare, comisiile de evaluare și asigurare a calității, evaluatorii externi, inspectoratele școlare etc., să beneficieze de timp suficient pentru pregătire. În acest scop, în 2017, intenționăm să realizăm o suită de ghiduri (care, și ele, vor fi dezbătute public) referitoare la: 

• Modul în care credem că ar trebui să fie înțelese și interpretate standardele respective (descriptor cu descriptor).
• Dovezile (obținute din interviuri, chestionare, observare, analiza documentelor) care pot justifica nivelul de realizare a standardelor. 
• Procesul efectiv de evaluare (internă și externă) și relațiile dintre evaluați și evaluatori.
• Elaborarea rapoartelor privind nivelul de îndeplinire a standardelor, precum și ”ochelarii” cu care diferitele părți interesate (elevi, părinți, profesori, directori, decidenți etc.) ar trebui să ”citească” aceste rapoarte de evaluare (internă și externă). 

Sperăm că, după finalizarea acestei dezbateri publice, cele două acte normative să ajungă cât mai repede în atenția Guvernului, pentru aprobare.