De ce este importanta educaţia ?

In acest post voi prezenta câteva răspunsuri în acest sens, fiecare dintre ele suţinute de date rezultate din cercetări, analize, evaluări etc. – naţionale şi internaţionale – la care indicam şi sursele – numai open. Deci: de ce este importantă educaţia ?

·         Pentru că vom trăi mai bine şi vom câştiga mai mult: fiecare an de studiu aduce în plus, în medie, 10% la veniturile personale. Despre corelaţiile dintre venituri şi nivelul de educaţie, vezi  PSACHAROPOULOS G, PATRINOS H. A. (2004). Returns to Investment in Education: A Further Update, în Education Economics, Vol. 12, No. 2, August 2004, p. 111-134 http://siteresources.worldbank.org/INTDEBTDEPT/Resources/468980-1170954447788/3430000-1273248341332/20100426_16.pdf).

·         Pentru că vom trăi mai mult, vom fi mai sănătoşi, vom fuma şi vom bea mai puţin. Despre corelaţia dintre nivelul de educaţie şi speranţa de viaţă, starea de sănătate, obezitatea, consumul de alcool şi tutun  vezi, de exemplu, studiile privind efectele sociale ale educaţiei ale Centrului pentru Cercetare şi Inovare în Educaţie (Centre for Educational Research and Innovation - CERI) al OECD  www.oecd.org/edu/socialoutcomes

·         Pentru că vom fi mai în siguranţă pe stradă şi în casă. De exemplu, în SUA, o creştere de 1% în procentul de absolvire a liceului, la băieţi, va duce la economii de 2 miliarde de dolari în combaterea criminalităţii (3000 de dolari economii pentru fiecare absolvent de liceu). Pentru corelaţiile dintre nivelul de educaţie şi criminalitate vezi: acelaşi sutudii ale CERI www.oecd.org/edu/socialoutcomes; MIYAMOTO, K. (2010). Social Role of Schools. Symposium on Education, Health and Equity, Geneva July 11, 2010 la http://upload.sitesystem.ch/B2DBB48B7E/5B4613A676/E485768BBC.pdf.

Ce se întâmplă dacă nu îmbunătăţim calitatea educaţiei (= rezultatele învăţării la elevi):

·         În SUA, diferenţele între rezultatele elevilor au un impact mai mare decât criza economică: în 2008 (anul în care criza economică a afectat cel mai mult economia americană), scăderea PIB datorată diferenţelor de performanţe în educaţie a fost mai mare decât cea datorată crizei: dacă elevii americani ar fi performat la nivelul celor din Coreea de Sud sau Finlanda , PIB al SUA în 2008 ar fi fost cu între 1,3 şi 2.3 trilioane (!!) de dolari mai mare (adică cu 9 - 16% din PIB actual), aceasta în condiţiile în care scăderea PIB datorată crizei a fost de 6,3%. Acelaşi studiu merge cu demonstraţia mai departe, arătând care ar fi impactul economic al corectării inechităţilor din sistemul şcolar: dacă diferenţele între performanţele elevilor albi şi ale celor afro-americani şi latino-americani ar fi fost reduse, câştigul ar fi fost între 2 şi 4% din PIB; un efect similar l-ar avea reducerea diferenţelor dintre performanţele elevilor care provin din familii sărace, faţă de cei cu părinţi bogaţi (plus 3 - 5% din PIB), şi între statele americane performante şi cele neperformante în educaţie (plus 3 - 5% din PIB) – vezi The Economic Impact of the Achievement Gap in America’s Schools (2009), McKinsey & Company, Social Sector Office http://silvergiving.org/system/files/achievement_gap_report.pdf

·         În România conform HANUSHEK, E., VOESSMANN, L. (2010). The Cost of Low Educational Achievement in the European Union. EENEE Analytical Report No. 7 Prepared for the European Commission (la http://www.eenee.de/portal/page/portal/EENEEContent/_IMPORT_TELECENTRUM/DOCS/EENEE_AR7.pdf):

o   Dacă performanţele tuturor elevilor români ar ajunge la cel puţin 400 puncte la PISA, câştigul de PIB până în 2090 ar fi de 1563 miliarde de EUR (699% din PIB actual), iar plusul de creştere (datorat exclusiv contribuţiei educaţiei) ar fi de peste 1% din PIB anual (ceasta în condiţiile în care 27% dintre elevii români au performanţe sub acest nivel).

o   Dacă performanţa medie a elevilor români ar ajunge la nivelul Finlandei (556 puncte la PISA), câştigul de PIB până în 2090 ar fi de 4597 miliarde de EUR (2056% din PIB actual), iar plusul de creştere ar fi de peste 2,4% din PIB anual (ceasta în condiţiile în care creşterea mediei rezultatelor la PISA ar trebui să fie de 139.2 puncte).

o   Dacă ar fi atinsă ţinta europeană de „maximum 15% dintre elevi sub nivelul 1 de proficienţă la PISA”, câştigul de PIB până în 2090 ar fi de 2571 miliarde de EUR (1150% din PIB actual), iar plusul de creştere ar fi de peste 1,3% din PIB anual (ceasta în condiţiile în care trebuie să scadă cu 34,8% procentul elevilor sub nivelul 1 de proficienţă la PISA).

Mai e nevoie de alte motive pentru a investi în educaţie ? Oare ţara ne vrea proşti? Mai trebuie să ne întrebăm de ce? Ce-i de făcut? Mai precis, ce va face fiecare dintre noi, fiecare dintre voi?